Sunday, October 7, 2007

Cui..?

Am citit undeva..(poate si voi ati citit)..ca la etaju unui spital sa amenajat o sala unde se intalneau cei care urmau sa moara si se incurajau uni pe alti...si nu se laudau cu ce bogatii au dobandit in viata sau cu cate partide de sex au avut...si am stat si mam gandit si eu cu mintea mea de copil..daca ar fi sa mor peste ceva timp...ce as vrea sa spun celor din jur...nu prea am reusit sa ma gandesc la ceva anume.In principiu m-am gandit la prieteni, si sa incerc sa ii fac sa rada pt o ultima oara sa ma tina minte asa si sa nu uite nici un moment cat de mult leam iubit zambetul si rasul. Dar voi? daca ar fi sa muriti in viitorul apropiat..ce...si mai ales cui ati dorii sa-i spuneti?

4 comments:

Monica said...

Bravo pentru felul in care ai gandit ideea. Nu mi-am pus problema niciodata asa.

Anonymous said...

ce filozof te'ai fakut,dar e o intrebare interesanta ce spui tu acolo...hmmmmm..kiar k nu shtiu ce ashi spune in situatzia aia...LOOOOL..ce blonda trebe sa par..hehe
poop u,flavius

pudel said...

eu am avut momente in care ma gandeam daca ar fi sa nu mai exist..oare cine ar vei la inmormantarea mea?.oare cine ar varsa lacrimi sincere pentru mine...? oare cine mi-ar plange la capatai...? oare cei pe care ii iubesc vor stii acest lucru? sau voi pleca din asta lume fara sa imi fi exprimat indeajuns de bine simtirile?? De aceea am ales ca de fiecare data cand inima are ceva de spus... sa imbrac trairile in cuvinte, gesturi, fapte si sa fiu sigura ca sunt inteleasa..
On topic: Cred ca as vrea sa vorbesc in primul rand cu parintii mei, sa le multumesc pentru tot ce au facut pentru mine, sa le zic cat de mult ii iubesc si apreciez, as vorbi cu prietenii mei si le-as spune tot ceea ce simt fata de ei si poate as depana cu pofta amintiri...
PS: foarte interesant subiectul abordat...

Anonymous said...

Probabil ca as incerca sa ii multumesc fiecarei persoane pe care am intalnit-o vreodata in viata si care vrand nevrand si-a pus amprenta macar intr-o mica masura pe mine. Si poate as incerca si o discutie cu Dumnezeu in care sa ii mai cer putin ragaz ca sunt cam multi oameni de la care vreau sa imi iau la revedere...